Acupunctura reprezinta doar o mica parte a ceea ce reprezinta medicina traditionala chineza, care include o anumita abordare energetica si functionala atat in ceea ce priveste diagnosticarea, cat si tratamentul (dezechilibre de tip yin/yang, exces sau deficit apartinand unei anumite loji, legea celor 5 elemente, etc. ), include dietoterapie, fitoterapie chineza, tehnici speciale de masaj, presopunctura, auriculopunctura, terapie cu ventuze, moxa, etc.

Strategia de terapie in cadrul medicinii traditionale chineze este orientata in primul rand spre impulsionarea reactiilor de aparare ale organismului si spre lupta cu afectiunea in paralel cu anihilarea agentului patogen, in timp ce medicina alopata pune in prim plan lupta cu agentii patogeni. Totusi aceste doua medicini pot fi asociate si se pot potenta una pe cealalta in anumite situatii.

Exista 12 meridiane principale ale corpului, precum si multe altele secundare, prin toate acestea circula mai multe tipuri de energii ale organismului, daca apar blocaje sau disfunctii in circulatia energiilor, apar si anumite afectiuni.

Fiecare punct de acupunctura are un rol special , iar inteparea lui intr-un anumit mod are efecte caracteristice demonstrabile (exista si unele studii facute pe persoane supuse interventiilor chirurgicale). Se spune ca un maestru acupunctor este cel care stie exact ce punct sa intepe intr-o situatie particulara, si foloseste numarul minim de puncte necesare. In orice caz, alegerea punctelor trebuie facuta in functie de incadrarea dezechilibrelor in sindroame, si nu dupa anumite liste de puncte insiruite ca fiind bune pentru o boala incadrata din punct de vedere alopat.

Acupunctura este utila atat pentru rezolvarea unor dureri reumatice, de cap sau a bolilor organelor interne, reducerea parezelor,cat si pentru cresterea imunitatii, revitalizare sau dezechilibre psiho-emotionale,precum si multe altele.