Medicina integrativă presupune diagnosticarea şi tratarea fiinţei umane prin prisma tuturor cunoştinţelor medicinei alopate şi ale medicinelor care folosesc remedii naturale, corelând toate aceste informaţii într-un mod armonios şi inteligent.
În cadrul unei astfel de diagnosticări sunt analizaţi atât parametrii biochimici clasici, analizele imagistice concludente în cazul bolilor osteoarticulare, cât şi parametrii, semnele şi simptomele care în termeni energetici şi cuantici semnifică anumite tipuri de dezechilibre care pot fi remediate într-un mod încadrabil în anumite tipologii.
Tratamentul integrativ se referă nu numai la
– administrarea pe cale orală şi topică a anumitor remedii naturale potrivite, ci şi la
– recomandarea unei diete adecvate,
– a unui mod de viaţă echilibrat,
– la evitarea expunerii la unii factori de mediu nepotriviţi în acea situatie particulară,
la înţelegerea influenţei anumitor emoţii nefaste asupra bolii şi realizarea unui demers de creştere a toleranţei la factorii de stress, iar în situaţiile necesare,
la corelarea tratamentului alopat cu cel bazat pe remedii naturale anumite tipologii.